O dietă bogată în fibre ar putea reduce inflamațiile de la nivelul plămânilor, ceea ce ar însemna ameliorarea simptomelor astmului, se arată într-un nou studiu realizat pe șoareci, informează bbc.co.uk.
Testele realizate pe șoareci au arătat că o dietă bogată în fibre ar putea reduce inflamațiile la nivelul plămânilor, potrivit studiului publicat în Nature Medicine.
Cercetătorii susțin că trecerea la alimente procesate ar putea explica numărul tot mai mare de oameni care dezvoltă astm.
Căile respiratorii sunt mult mai sensibile la iritații și mult mai predispuse la a se inflama în cazul persoanelor care suferă de astm. Astfel, se produce o îngustare a căilor respiratorii, iar aerul devine mai greu de respirat.
Prin urmare, intestinul ar putea reprezenta o posibilă soluție, având în bacteriile care există acolo, consideră cercetătorii.
Numărul celulelor din organismul uman este depășit de numărul – de ordinul trilioanelor – de microbi. Există tot mai multe dovezi că aceste bacterii au un impact semnificativ asupra sănătății.
O echipă de cercetători de la Universitatea din Lausanne, Elveția, a arătat că dietele bogate în fibre modifică tipurile de bacterii care trăiesc în intestinul șoarecilor.
Bacteriile care se pot afla pe fibrele solubile, cele găsite în fructe și legume, contribuie la formarea unor acizi grași, care sunt absorbiți în sânge.
Oamenii de știință au spus că acești acizi grași acționează ca semnale pentru sistemul imunitar, astfel că plămânii sunt mai rezistenți la iritații.
La polul opus, în cazul dietelor sărace în fibre, șoarecii au devenit mai vulnerabili la a dezvolta astm.
Acest studiu sugerează că trecerea de la o dietă bogată în fibre la una bogată în alimente procesate ar putea fi cauza dezvoltării simptomelor de astm.
„În ultimele decenii, a existat o creștere a incidenței astmului alergic în țările dezvoltate, care coincide cu schimbările din dietă, inclusiv reducerea consumului de fibre”, spun cercetătorii.
Oamenii de știință spun că există posibilitatea ca acest principiu să funcționeze și în cazul oamenilor, însă este nevoie de mai multe cercetări pe această temă.
Dorina Calin, [email protected]